SUNTEM POVESTITORI SI FĂURITORI DE AMINITIRI…
La inceput suntem curiosi, invatam prin explorare ca lumea este mai mare decat camera in care ne petrecem majoitatea timpului. Apoi crestem si o lume a adultilor ne este prezentata, ne aruncam in mijlocul ei pierzand cel mai important instict al nostru… curiozitatea!
Imi place sa cred ca il putem reinvata. Curiozitatea de a cunoaste noi oameni, noi locuri, noi sentimente ne impinge sa facem lucruri neasteptat de mari! Inceputul se pierde in incercarile de a crea ceva unic, ceva personal, de la omul de zapada pana la castelul de nisip si alte creatii. Videografia si-a gasit locul in nevoile noastre de a ne exprima si de a crea ceva unic si personal si totodata de a cunoastem oameni noi, locuri noi, sentimente noi.
Nu tindem catre perfectiune ci suntem motivati de un puternic sentiment de provocare, provocarea de a fi mai buni decat ieri, este ceea ce ne impinge pas cu pas catre evolutie. Ne place sa daruim momente de bucurie celor din jurul nostru, probabil ca este motivul pentru care faurim povesti.
